Grapefruit

• Ciocan Alina

• Clasa a 12-a B

• Colegiul Național “Mircea cel Bătrân”

Date generale

Acest fruct amărui cu o ușoară dulceață, are o istorie relativ recentă, fiind descoperit la sfârsitul secolului al XVIII-lea în insulele Barbados. Se crede ca ar fi un produs hibrid obținut din combinarea portocalei cu pomelo. Această teorie ar explica majoritatea caracteristicilor acestui fruct care seamăna deopotrivă celor doua fructe “părinți”: are forma rotundă și nuanța orange aprins a portocalei și, de asemenea, un diametru generos, ca și pomelo. Cât despre dimensiunile aproximative ale unui asemenea fruct, un grapefruit poate avea in diametru între 12 si 16 cm.

“Grapefruit”-ul poate fi clasificat in funcție de culoarea pulpei, acesta putând fi alb, roz sau roșu rubiniu. El poate conține semințe sau nu, dar nu exista niciun indicator extern care poate spune cu exactitate in ce categorie se încadreaza fructul respectiv, singura modalitate fiind, desigur, desfacerea unui grapefruit. Gustul său diferă de cel al celorlalte fructe din familia citricelor, fiind cel mai amar din acestă serie. Cu cât este mai copt fructul ales, cu ațât mai dulce va fi, și, odată ce ați reușit să alegeți cel mai potrivit grapefruit, veți întelege că își merită cu prisosință numele latinesc, Citrus paradisi.

Una dintre primele referințe despre noul fruct descoperit datează din secolul al XVIII-lea, locuitorii insulei Jamaica fiind primi care i-au atribuit numele pe care îl cunoaștem și astăzi. La început, numele de “grapefruit” poate părea nepotrivit, acesta neavând nimic în comun cu strugurii, numiți in limba engleză “grapes”. Am găsit o explicație relevantă cu privire la denumirea sa, ea reflectând de fapt felul în care este dispus în timpul coacerii, in ciorchine precum strugurii. Ceva mai târziu, in secolul al XIX-lea, pomii de grapefruit au fost trimiși spre a fi plantați în cea mai însorită parte a coastei vestice a Americii de Nord – Florida și continuă sa fie produs in cantități importante atât în acea zonă cât și în țări precum Africa de Sud si Brazilia.

Fructul asemănător portocalei s-a extins încet, dar sigur în întreaga lume, putând fi acum achiziționat din majoritatea magazinelor alimentare din toate țările Globului pentru ca fiecare dintre noi să se poată bucura de savoarea acestui produs deosebit de sănătos. Deși poate fi găsit pe tot parcursul anului, sezonul specific ”grapefruit”-ului începe în plină iarnă, continuând pâna în primăvară. În tot acest timp în care, care oricare alt produs proaspăt, “grapefruit”-ul este păstrat pe rafturi, el poate suferi diferite transformări, decolorarea cojii sau apariția unor sgârieturi pe suprafața sa. Acestea nu indică o aromă mai puțin pronunță, existând alți indicatori care ne ajută sa alegem fructul cel mai potrivit. Zone ale cojii care par îmbibate cu apă sau încrețituri apărute pe suprafața unui grapefruit indică deobicei faptul că respectivul fruct este mai amar sau are pulpa deshidratată.

“Grapefruit”-ul recunoscut ca fiind foarte bogat în vitamina C, o vitamină ce ajută la întărirea sistemului imunitar si susține organismul în lupta cu forme severe de răceală. Boli inflamatorii precum astmul și artrita reumatologică pot fi atenuate tot cu ajutorul vitaminei C, gasite în toate fructele din familia citricelor. Licopenul este un antioxidant puternic continut și în grapefruit, dar numai în cel de culoare roșie. Acesta poate reduce riscul de cancer la plămâni, la stomac și la prostată, un studiu recent făcut pe animale aratând faptul ca un tratament cu licopen poate micșora dimensiunile tumorilor cerebrale.

Dacă va confruntați cu pietrele apărute in zona rinichilior sau pur și simplu doriți sa evitați apariția acestora, sucul de grapefruit vă poate fi de folos în acest sens. Studii medicale ceritifică faptul că, după o perioadă în care au consumat zilnic o cantitate de peste jumătate de litru de suc de mere, grapefruit sau portocale, Ph-ul urinei a crescut semnificativ, reducând astfel riscul producerii de pietre de natură calcaroasă la nivelul rinichilor.

RETETA

Există mai multe modalități de păstrare a ”grapefruit”-ului, dar cea pe care o voi menționa mai jos este printre cele mai eficiente. Fructele se vor păstra cam o saptămână in condiții de temperatură obișnuită (temperatura camerei) intr-un coșuleț prin care aerul poate circula în voie. Pentru perioade de până la două luni, țineti fructele în pungi etanșe, din care ați eliminat toată cantitatea de aer, de preferat, în sertarul cu temperatură mai scăzută din frigider.

Ca servire, ”grapefruit”-ul poate si este recomandat să fie consumat în stare crudă ca o mică gustare înainte de prânz sau cină, dar cei mai mulți oameni perefera să îl mănânce cu o linguriță de miere deasupra. Mierea îl va îndulci considerabil, facând din grapefruit un minunat desert, dar acest fruct poate fi, desigur, ingredientul principal al unui mic dejun după cum urmează:

Salată de grapefruit si avocado

Ingrediente:

• 4 grapefruit mari, decojiți si tăiați
• 4 avocado mari, decojiți și feliați
• o treime de cană de suc de portocale
• o treime de cană de ulei de măsline
• 3 lingurițe de suc de lămâie sau lime
• 2 lingurițe de miere
• sare si piper după gust

Se vor aranja bucățile de grapefruit si feliile de avocado pe un platou. Într-un bol, se vor amesteca sucul de portocale, uleiul de măsline, sucul de lămâie si mierea până se obține un compus omogen. Sosul obținut va fi pus peste platoul cu grapefruit si avocado, gustul putând fi ajustat cu un strop de sare si piper.

Poftă bună!