Pili (din Philippine)

Cu un gust ca o combinație între măslină și bullion de roșii!

Canarium ovatum – cunoscut și sub numele de PILI – este o specie de arbore tropical aparținând genului Canarium – fiind unul dintre cele aproximativ 600 de specii ale familiei Burseraceaea.

Pili este un arbore native din Asia de Sud-est, Papua Noua Guinee și nordul Australiei. Este un fruct comercial cultivat în Filipine, pentru nucile sale comestibile.

Mulțumită firmei Orkos (www.orkos.com) – am primit acasă, la Constanța – o cutie cu câteva fructe exotice, printre care și 1 kg din fructul Pili. La prima vedere, am spus că este o variantă de prună mai ofilită, până am luat prima gură din fruct. Gustul sărat, acrișor și dulceag mi-a reamintit de bulionul de roșii, apoi de pasta de măsline – și apoi de crackerii de legume – pe care îi caut uneori, după ce consum prea multe fructe.

Am început să mănânc fruct după fruct – și nu mă mai puteam opri – până nu a apărut o ușoară senzație de greață – care a spus STOP natural.

Așa am realizat că fructele conțin cu siguranță grăsimi, în cantitate ceva mai mare.

Durerile în genunchiul meu stâng (care mereu mă supără când consum grăsimi) mi-au confirmat ”diagnosticul” dat inițial de fiere și ficat – și apoi erupția de pe față, ce apare la orice supra-încărcare a sistemului limfatic (cu grăsimi) a certificat diagnosticul.

Verificând pe Wikipedia – am aflat mai multe despre acest fruct senzațional.

Arborele Canarium ovatum este mereu verde, destul de înalt (crica 20 metri) și simetric, cu lemn rășinos și foarte rezistent la vânturile puternice. Înflorește foarte des și perioade îndelungate de timp, și poartă fructe mult timp, care se maturizează de-a lungul timpului.

Un arbore poate produce într-un an calendaristic (din mai până în octombrie) între 100 și 150 kg de fructe.

Fructul PILI este o drupă, de 4-7 cm lungime, 2,3 – 3,8 cm lățime și cântărind între 15 și 45 de grame, Coaja este netedă, subțire, strălucitoare și de culoare negru violacee când fructul este copt; pulpa este fibroasă, cărnoasă și de culoare gălbui verzuie și acoperă un sâmbure tare și masiv. În interior, conține un sâmbure masiv, ce conține embrionul plantei.

Sâmburele este considerată cea mai importantă parte din plantă – având consistența și aroma seminței de dovleac.

Personal, mărturisesc că am agreat mai mult pulpa fructului – cu aroma atât de mult căutată a bulionului de roșii și a măslinelor – ușor sărată, dar și acrișoară și dulceagă. Sâmburele mi s-a părut că seaman cu orice nucă sau sămânță, fiind și foarte bogat în grăsimi.

Pulpa fructului se consideră că are valoarea nutritivă asemănătoare cu avocado.

Fructul este foarte bogat în grăsimi (79.5%), în aminoacizi (10.8% – conținând TOȚI aminoacizii esențiali), vitamine (A, complex B, C) și minerale (calciu, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodium și zinc).

Fructul PILI s-a dovedit a fi o altă ”minune” dăruită de Mama Natură căutătorilor de sănătate pe ramurile arborilor.

Am descoperit un alt fruct sățios – hrănitor și echilibrat – pentru anotimpul rece și pentru cei care aleg alimentația crudă, cu fructe.

Alături de nuca de cocos, de avocado și de durian, pili reprezintă o altă sursă importantă de grăsimi sănătoase și echilibrate.

Și nu necesită, precum măslinele – nici un fel de prelucrare artificială și mai ales, de folosirea a sării. Ci poate fi consumat, ca atare, după ce este cules din copac.