Mărturii despre dieta de detoxifiere
Am primit un material scris frumos de la Irina – care a dorit să împărtășească cu toată lumea schimbările prin care a trecut în timpul detoxifierii.
Întrucât putem învăța din fiecare experiență – iar ”simțul aventurii” se ”ascute” la cei care pornesc în cunoașterea și înțelegerea propriului corp – m-am gândit că este foarte util să-l postez pe site, alături de toate celelalte materiale în care aveți, de multe ori, doar opinia mea.
Irina a descris în mod deosebit modificările emoționale – dar a menționat în mesajul ei și despre multe ”schimbări fizice”:
” Eu am abordat partea emotionala, chiar n-am scris nimic despre schimbarile fizice ce apar in urma detoxifierii. Acestea au existat la mine, dar in mai mica masura (fata de ce am citit ca se poate produce!). Pot mentiona schimbarea evidenta a scaunului, de la consistenta, miros, culoare, ajungand la a semana cu cel al copiilor mei cand erau mai mici (moale, cu miros acrisor si de culoare galben aurie). Apoi mi-a atras atentia o schimbare la nivelul gustului (acesta a devenit mai intens, putand identifica mai usor anumite arome si gusturi specifice ale alimentelor). De asemenea o schimbare la nivelul simtului olfactiv(poate cea mai intensa), in prima faza cu miros urat, pe care nu stiu cum sa-l descriu, era ceva din mine, pe care il simteam acut in gura, care ulterior s-a transformat intr-o acutizare a simtului mirosului, detectand mirosuri pe care alta data le sesizam mai greu. Si ar mai fi la nivelul fetei, cateva ‘cosuri’, dar care au trecut de la sine fara actiunea mea asupra lor, si o mai mare luminozitate a ochilor.
Deci pot spune ca am avut parte de modificari pozitive, pe care, poate, altii le au mai tarziu in detoxifiere.
Oricum, sigur voi mai tine astfel de cure, poate data viitoare o saptamana numai cu sucuri de fructe si legume!” (din e-mail-ul Irinei).
Iată materialul trimis de Irina – cu o mărturie directă și onestă a trăirilor sale personale și reflecțiilor ”profesionale” apărute ca urma a acestei experiențe – vă doresc lectură plăcută!
‘Jurnal’ de detoxifiere
Am cochetat inca din adolescenta cu ideea de hrana sanatoasa, dar pe atunci (imediat dupa revolutia din ’89), nu existau prea multe surse de informatie dupa cum abunda in ziua de azi. Ma interesa un canal de la televiziunea spaniola care emitea o emisiune despre alimentatia sanatoasa si citeam tot ce prindeam in mana, reviste, articole din ziare si alte asemenea.
Bineinteles altele erau prioritatile in progamul alimentar; fiind in perioada de adolescenta accentul meu cadea pe obtinerea unei siluete armonioase in urma acestui stil alimentar, deoarece gaseam implicita ideea sanatatii la acea varsta.
Anii au trecut, dorinta mea de a manca cat mai sanatos s-a pastrat, insa s-au schimbat principiile, ce anume inseamna asta, care sunt mijloacele de realizare si care sunt beneficiile adevarate.
Ideea alimentatiei vegane mi-a incoltit in urma cu 3 ani, cand mi-au atras atentia cateva carti care abordau subiectul.
Mi s-au parut foarte interesante si utile informatiile continute, la fel si retele care erau apetisante, usor de preparat, cu beneficii maxime asupra sanatatii si implicit si asupra siluetei(!!!).
Am inceput cu pasi mici, mai intai introducand cat mai multe fructe si legume in meniul zilnic, apoi au urmat zile doar de fructe si legume, sau chiar zile exclusiv de sucuri.
Au existat etape de detoxifiere, perioade de astfel de stil alimentar, insa de atunci am mentinut ideea de ‘fara carne, lactate, oua’, consumarea acestora fiind ocazionala (foarte rar), pe parcursul acestor 3 ani.
Anul trecut la inceputul primaverii(cred ca in aceeasi perioada ca si acum) am avut o saptamana doar de sucuri de fructe si legume. M-am simtit minunat dupa, insa in timpul acestei saptamani am avut tot felul de manifestari fizice si psihice (acestea pot varia de la persoana la persoana, depinde de cat de ‘incarcat’ este corpul fizic si emotional).
Apoi dieta de vara s-a mentinut in ideea ‘multe fructe, legume, sucuri si peste/fructe de mare’. O data cu perioada rece am introdus mai multe leguminoase (fasole, linte, mazare, naut), ovaz, orz, quinoa, fructe oleaginoase(seminte de tot felul, migdale, alune de padure, caju etc), crescand procentul de mancare gatita, calda.
Am trecut si peste iarna si iata-ma in plin echinoctiu de primavara 2014…
E minunat cum organismul nostru stie singur ce are de facut atunci cand il lasam sa o faca! Daca cu vreo trei saptamani in urma am incercat o cura de detoxofiere si nu mi-a iesit (pur si simplu organismul meu vroia altceva), de o saptamana totul decurge normal, natural, fara prea mare efort din partea mea (singurul ar fi procurarea fructelor si legumelor si prepararea simpla a acestora-sucuri, salate, sau consumul lor ca atare-‘spalat, curatat si mancat’, dupa cum spune dna. dr. Soescu, medic homeopat, ptr care am un mare respect).
V-am trecut foarte putin prin ‘istoria’ stilului meu alimentar, pentru a ajunge de fapt la ce ma intereseaza pe mine in acest moment, si sper sa va capteze si voua atentia: schimbarile emotionale care au loc pe parcursul acestei detoxifieri.
Am fost surprinsa dupa primele doua zile de detoxifiere sa-mi observ starea emotionala si sa constat ce anume simt. M-am trezit in mijlocul unei ‘furtuni’ emotionale. In prima faza a fost o usoara iritabilitate, cu un sentiment de deznadejde (‘oare am sa pot duce la capat aceasta idee?’), care nu-mi era nou de altfel.
Apoi, a doua zi de dimineata, m-am trezit intr-o stare de euforie, imi venea sa cant si sa dansez, sa imbratisez pe toata lumea…
Am retrait o emotie pe care am lasat-o in urma acum un an! Exact asa cum am lasat-o, cum a fost ea, plina, intensa, cu toate notele de exaltare , exuberanta si incredere! Minunat! Asta m-a tinut vreo doua zile. M-am bucurat, am trait din plin starea, am acceptat-o si a trecut…Apoi a venit frica, teama de a nu face cumva ceva gresit, de a nu iesi din tiparele familiare, cele acceptate de societate, de a-mi pastra imagina de ‘super-femeie’ (mama buna, sotie buna, fiica buna, nora buna, prietena buna si as putea continua), frica de acel ‘ce-o sa zica lumea’…
Am trait-o si pe aceasta din plin, am acceptat-o si iar a trecut. Acum sunt intr-o stare de liniste, dar deschisa la tot ce vrea sa vina…
Indiferent ce vine, lasa sa vina, accepta, priveste in interior si lasa sa treaca…
Eu gasesc eficient sa-ti pui anumite intrebari, sa ai un dialog cu corpul tau, cu fiinta ta interioara.
Prin acest proces de detoxifiere se realizeaza nu numai o detoxifiere fizica cu eliminare de toxine si ‘usurare’ a corpului fizic, ci si o detoxifiere emotionala cu iesirea la suprafata a vechi emotii si sentimente, cu o rascolire sufleteasca, cu scoaterea la lumina a ceea ce sta in calea trairii depline a vietii.
Este foarte important ca cele doua, detoxifierea fizica si emotionala, sa se faca impreuna. Adica, daca hotarasti sa faci o detoxifiere fizica, vei fi nevoit sa te ocupi si de partea emotionala, pentru ca, debarasandu-ne de deseurile toxice din organismul nostru dezgropam si parti din noi pe care le-am neglijat, le-am abandonat sau poate voit le-am ‘ingropat’ cu toata aceasta hrana nesanatoasa (o rana pe care alegem s-o acoperim ptr a nu o mai vedea este doar neexpusa vederii, dar ea exista in continuare si daca alegem sa nu ne ocupam de ea, mai mult, se va suprainfecta si vom avea mai mult de ‘tras’ de pe urma ei).
Esti intr-un fel ‘obligat’ sa te ocupi mai mult de ceea ce simti, de acea parte vulnerabila din tine care a stat ‘la adapost’ in toata aceasta vreme. Si in acelasi fel, daca pornesti pe calea cunoasterii de sine, a explorarii straturilor profunde ale fiintei tale, a vindecarii emotionale prin acceptare si iertare, iti va fi mult mai usor daca vei face si o detoxifiere fizica. Astfel iti va fi mai usor sa accesezi emotiile care stau la baza tuturor ranilor tale nevindecate, care si-au lasat amprenta in trupul si sufletul tau, ptr a le recunoaste si a incepe vindecarea lor.
Iti va fi, poate, eficient sa te intrebi ce vrea sa-ti transmita acea stare sufleteasca, acea tristete, bucurie, mahnire, exaltare etc? Care este mesajul ei pentru tine?
Si foarte important este sa accepti aceasta stare ca fiind parte din tine, pentru moment, ce se vrea vazuta si vindecata. Daca o accepti si o traiesti pe moment, daca ii deslusesti mesajul, vei vedea ca va trece la fel cum a venit. Insa daca te lasi prins in mrejele ei incurcate, ea se va agata de tine si nu te va mai lasa pana nu ii vei da atentia cuvenita si ii vei recunoaste mesajul. De cele mai multe ori, supra-alimentarea, hranirea cu alimente extra elaborate si incarcate cu tot felul de chimicale, grasimi si extra-zahar (cam asta e modul actual de alimentatie al majoritatii oamenilor) este un surogat, o mascare a adevaratelor noastre nevoi. In momentul in care incepi sa mananci mai usor, mai simplu si mai ‘curat’, aceste adevarate nevoi incep sa iasa la suprafata.
Atunci te intrebi: ‘care sunt adevaratele mele nevoi? Ce anume inlocuieste mancarea in viata mea? Ce stare vreau sa obtin consumand anumite alimente?’
In urma unei alimentatii bazate pe alimente ‘vii’, cu multe fructe si legume, si cat mai putin procesata, fizic te vei trezi plin de energie, cu o putere mai mare de concentrare, cu o capacitate mai mare de munca. Multi nu stiu ce sa faca cu acest surplus de energie si atunci isi pun piedica singuri si se intorc la obisnuitul, familiarul stil alimentar.
Ce anume ma impiedica sa am toata aceasta extra energie? Care sunt beneficiile lipsei de energie? Ce n-as mai putea sa fac daca as avea mai multa energie decat de obicei?
Poate va mira intrebarile pe care ar trebui sa vi le puneti, dar doar asa veti descoperi ‘sabotorul’ din viata voastra! Cei mai multi dintre noi nu pot renunta la ‘simptom’ (fie el chiar si o boala grava), ptr ca astfel n-ar mai beneficia de diverse lucruri (atentia celorlalti, iubirea celorlalti, statutul de victima, dependenta de celalalt, mai putina putere de munca, deci neasumarea anumitor responsabilitati si multe altele – poate le identificati voi singuri uitandu-va mai indeaproape la piedicile pe care voi insiva vi le puneti).
Eu consider ca doar noi suntem cei care impunem limite corpului fizic, psihic, spiritual! Atata timp cat ne vom intreba si vom analiza motivele ptr care ne impunem aceste limite, vom putea gasi raspunsuri si cai care sa ne apropie mai mult de noi si de trairea unei vieti pe deplin constiente si bogate sufleteste (si nu numai! – despre ‘abundenta’ in toate sensurile sale, intr-un articol viitor!)
Un articol separat va aborda ‘hrana si relatia noastra cu ea’, in care voi dezvolta subiectul supraalimentarii si al rolului de surogat al mancarii in viata noastra.
Deocamdata va las sa meditati asupra unei posibile cure de detoxifiere (va propun urmarirea d-nei dr. Soescu pe www.centulnatura.ro) si a alegerii unei vieti traite in armonie cu tine insuti!
Zile luminate!
Irina Ciju
Psihoterapeut
